Newsletter
Email:
Poll: Ce stiri preferati!
Care sunt stirile Dvs. preferate?
Acasă | Social | Maneaua determina o prapastie culturala in Bulgaria

Maneaua determina o prapastie culturala in Bulgaria

Mărime font: Decrease font Enlarge font
Foto file. Foto file.

Adaptare dupa Ina Sotirova 

Cultura muzicală pop-folk impregnată de sex din Bulgaria cunoscută sub numele de ”chalga” a intrat în lumina reflectoarelor după controversata decizie de acordare de fonduri europene unui producător de vârf din această industrie. Ina Sotirova, la Sofia, a aflat motivele declanșării unei astfel de furtuni. 

Este miercuri, noaptea târziu, în Orașul Studențesc, un cartier notoriu pentru viața sa de noapte, și superstarul de muzică pop – folk Andrea cântă la Plazza Dance Centre. Îmbrăcată într-o rochie neagră strălucitoare, cu pantofi roșii cu tocuri cui, ea este înconjurată de fani. În cadrul a ceea ce deja a devenit o tradiție, o ploaie de șervețele se revarsă peste petrecăreți și acoperă podeaua ca un strat subțire de zăpadă întins sub tocurile înalte și fustele scurte și negre. Maneaua (chalga) îmbină ritmuri muzicale moderne de dance cu ritmuri balcanice, țigănești și din Orientul Mijlociu. Este un fenomen cultural – optimist, amuzant și controversat – care se năpustește pe tot cuprinsul Balcanilor perioadei postcomuniste cu tonalitățile sale molipsitoare și cu lumea sa de silicon. 

De la începuturile sale în anii 1990, muzica pop – folk a glorificat banii câștigați ușor și afacerile dubioase, bărbații agresivi și femeile de moravuri ușoare. Deși genul a evoluat și s-a diversificat de-a lungul timpului, versurile și videoclipurile sale explicite au continuat să idealizeze o feminitate caracterizată printr-un apetit material și sexual nesățios, prin aspect artificial și docil. Prin urmare când s-a aflat că vor fi alocate fonduri europene pentru realizarea planurilor de expansiune pe piață a Payner Media, Bulgaria a fost scandalizată și s-a împărțit în tabere. Ca producător și distribuitor de vârf de manele și deținător al 3 canale muzicale de televiziune prin cablu, Payner se numără printre afacerile cu succesul cel mai mare din Bulgaria. Imperiul său pop – folk include nu doar un întreg arsenal de superstaruri, dar și un lanț de cluburi de noapte răspândite pe tot cuprinsul țării. 

În opinia purtătorului de cuvânt al Payner, Lyubomir Kostadinov, această muzică este accesibilă și melodică, o mostră de cultură pentru mase. Dar criticii l-au întrebat de ce Payner, care deține între 80 și 90% din piața muzicală bulgară, a primit fonduri alocate de obicei numai IMM-urilor. Domnul Kostadinov a subliniat că fondurile europene vor fi alocate retehnologizării unuia dintre canalele TV deținute de Payner, Planeta HD. Dintre cei 1,6 milioane de euro (1,4 milioane de lire sterline) câștigați pentru proiect, 60% provine de la Uniunea Europeană. În urma scandalului, Comisia Europeană a cerut o investigație pentru a se descoperi dacă aplicarea procedurii de finanțare are loc în Bulgaria în conformitate cu regulile sale. Dar înainte ca autoritățile locale să publice rezultatele anchetei, Payner s-a retras din programul european de finanțare, sub motiv că nu poate aștepta îndeplinirea complicatelor proceduri ale Uniunii Europene și că va achiziționa echipamentul în mod independent.  

”Confundarea valorilor”

Yordan Mateev, redactor șef al Forbes Bulgaria, crede că decizia companiei a fost determinată de presiunea publică. ”Fie că ne place, fie că nu, maneaua este o afacere legală”, spune Mateev. ”Payner ar fi luat banii, dar ei au ales să fie mai puțin disprețuiți, la prețul de 1 milion de euro”. În opinia sa, cazul Payner este oportunitatea de a reevalua ”înțelegerea greșită a filosofiei acordării fondurilor europene”, care redistribuie banii contribuabililor printr-un proces birocratic de selecție a proiectelor și priorităților. În schimb, a provocat asemenea tensiuni la nivelul culturii, moravurilor și valorilor din Bulgaria care au divizat societatea vreme de 20 de ani încât situația a devenit explozivă.  

Un cunoscut regizor de teatru bulgar, Tedi Moskov, a chemat la ”revoltă” contra popularizării continue a manelei, care simbolizează pentru mulți tot ceea ce este josnic, rușinos și greșit în societatea bulgară postcomunistă. Căderea comunismului a fost marcată de tranziția haotică de la un sistem al controlului absolut la colapsul total al structurilor economice, politice, sociale și morale. De atunci, muzica pop – folk și stilul de viață promovat de ea au fost asociate cu noua clasă a noilor îmbogățiți dominată de mafia, apărută în contextul mariajului dintre capitalism și fărădelege în perioada de cristalizare a democrației.

Cultura manelelor a glorificat noii ”eroi ai timpului nostru” spune etnomuzicologul și expertul în manele Ventsislav Dimov. Aceste noi identități sunt caracterizate de ”semnele materiale ale prosperității capitaliste”, explică acesta, dar ”confuzia sistemului valoric” nu este un produs industrial ci mai degrabă al unei realități prezente pe care maneaua o amplifică și o cimentează. 

Maneaua peste tot

Reclamele și știrile, politica și divertismentul și chiar textele școlare, potrivit unui studiu din 2012, reflectă realitatea pop – folk, care la rândul ei dictează standardele modei și frumuseții, mai ales în rândul adolescenților. ”Acest fenomen a apărut deoarece afișează un stil de viață luxos și strălucitor cu neputință de atins de majoritatea oamenilor din instabilele economii postcomuniste”, spune Rada Elenkova, fost coordonator de proiect în cadrul Fundației Bulgare pentru Cercetări de Gen.

Chiar și oameni care nu ascultă în mod obișnuit această muzică – de pildă Elena Ivanova în vârstă de 25 de ani – se bucură să bea și să danseze în ritm de manele în cursul unei ieșiri de noapte cu prietenii. La 3 dimineața, sâmbătă, și în ciuda prețurilor piperate, clubul de noapte Sin City – celebru pentru petrecerile sale pop – folk – este plin. ”Merg în aceste locuri deoarece nu prea am unde să merg altundeva”, spune domnișoara Ivanova. ”Nu mă regăsesc în această muzică. Nu mă deranjează și nu-mi aduce nimic, dar cunosc persoane de vârsta mea care se compară cu interpreții”.

Etnomuzicologul, domnul Dimov, este îngrijorat de acest pericol: ”Dacă ești născut după 1990 iar viața ta a fost saturată de poveștile murdare relatate de manele, s-ar putea să le confunzi cu realitatea”. Kristina Despotova, 24 de ani, este fan al manelelor, dar cu rezerve. Deși în opinia ei aceasta este o problemă de alegere conștientă, ea înțelege puternica influență pe care cultura pop – folk o poate avea asupra tineretului bulgar. ”La urma – urmei, cu toții ne căutăm eroii”.

Subscribe to comments feed Comentarii (0 publicat):

total: | aratând:

Publică comentariu comment

  • Bold
  • Italic
  • Underline
  • Quote

Introduceţi codul din imagine:

  • email Trimite prin email unui prieten
  • print Versiune pentru tipărire
  • Plain text Doar text
Tagged as:
Evaluează acest articol
0